Dieta în gastrită necesită a fi adaptată simptomelor, sensibilității individuale și tratamentului medicamentos.
Dieta în gastrită necesită a fi adaptată simptomelor, sensibilității individuale și tratamentului medicamentos. Este un instrument puternic ce poate fi folosit pentru ameliorarea simptomelor și grăbirea recuperării, desigur, dacă se respectă dieta și principiile recomandate de specialist.
Sunt 2 tipuri de diete pe care le va urma pacientul (când una, când alta): o dietă echilibrată și diversificată atunci când nu există simptome și una terapeutică atunci când coșul de alimente se reduce la acele produse pe care le poate tolera pacientul în pusee (această dietă va susține vindecarea și se va respecta până trece acutizarea).
Pe scurt - în perioadele cu dureri sau arsuri gastrice sunt mai bine tolerate mesele moderate, alimentele simplu preparate termic și reducerea alimentelor foarte grase, picante, acide sau iritante. Dar, desigur, există nuanțe pe care le vom explora în continuare.
Ce este gastrita și de ce poate apărea?
Gastrita este inflamația mucoasei stomacului. Afecțiunea poate fi acută sau cronică și are cauze diferite, printre cele mai importante fiind infecția cu Helicobacter pylori, utilizarea anumitor antiinflamatoare nesteroidiene, consumul de alcool și, uneori, mecanisme autoimune.
În practica mea de cabinet, dacă nu există un diagnostic stabilit de medicul gastroenterolog, abordarea nutrițională începe cu identificarea cauzei și a simptomelor, nu cu eliminarea a zeci de alimente.
O persoană cu gastrită H. pylori are nevoie de evaluare și tratament medical, iar alimentația are un rol de susținere. Tratamentul infecției poate necesita antibiotice asociate cu medicamente care reduc aciditatea gastrică. Alimentația este ușor diferită atunci când apar medicamentele.
Ce poți mânca atunci când ai gastrită?
O dietă echilibrată în gastrită are scop să asigure necesarul de proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale, reducând în același timp iritația și disconfortul gastric.
Lucrând cu pacienții, totodată bazându-mă pe studii, am identificat alimentele care pot fi mai ușor tolerate în perioadele de acutizare.
Acestea includ:
orez, cartof, ovăz și alte surse de carbohidrați bine preparate;
carne slabă de pui (cel mai bine în formă tocată), curcan sau pește, gătită fără prăjire;
ou, dacă este tolerat; legume preparate termic, precum morcov, dovlecel, dovleac sau cartof, batat;
banană, mărul copt sau alte fructe tolerate individual, în funcție de simptome;
iaurt simplu sau alte produse lactate, dacă nu provoacă disconfort; supe și preparate cu textură moale, atunci când sunt mai ușor tolerate.
Important: nu există o listă universală de „alimente vindecătoare pentru gastrită”. Alimentația nu reprezintă cauza majorității cazurilor de gastrită, iar intervenția nutrițională trebuie corelată, desigur, și cu cauza bolii.
Cum trebuie preparată mâncarea?
Pentru o dietă în gastrită, modul de preparare poate conta la fel de mult ca alimentul în sine.
Recomand în funcție de toleranța individuală, prepararea prin 4 metode:
Fierbere - potrivită pentru carne, cereale și legume.
Gătire la abur - o variantă blândă pentru legume, pește și carne.
Cuptor - potrivit dacă preparatul nu este foarte gras sau condimentat.
Înăbușire - pentru preparate moi, cu conținut redus de grăsime.
Consistența, cantitatea de grăsime și dimensiunea porției pot influența toleranța. De ex: mesele foarte mari sau foarte grase pot accentua simptomele digestive, mai ales atunci când există și reflux.
Ce alimente sunt mai bine de limitat?
Când elaborez dieta personalizată pacientului, nu pornesc de la ideea că orice persoană cu gastrită trebuie să elimine aceleași alimente.
Doar în perioadele de pusee pot reduce:
alimentele foarte grase și prăjite;
preparatele foarte picante; alcoolul;
băuturile carbogazoase; cafeaua și alte surse de cofeină, alimentele sau băuturile acide care provoacă arsuri; mesele voluminoase.
Pentru simptomele de reflux, ghidurile recomandă identificarea alimentelor declanșatoare individuale, deoarece toleranța diferă de la o persoană la alta. Pentru refluxul nocturn, este recomandată evitarea meselor cu aproximativ 3-4 ore înainte de culcare.
De ce o dietă personalizată elaborată de un dietetician cu studii medicale poate fi mai utilă decât o „dietă pentru gastrită” găsită online?
Un regim standard poate elimina inutil foarte multe alimente și poate deveni monoton, chiar duce la carențe nutriționale. Dieteticianul urmărește construirea unei alimentații care ține cont de diagnostic, tratament, simptome, program, necesar energetic, compoziție corporală și toleranță individuală.
O consultație cu un dietetician poate fi importantă atunci când persoana ajunge să evite tot mai multe alimente de teamă că îi vor provoca dureri. În funcție de situație, consultația medicului nutriționist sau evaluarea gastroenterologică poate fi necesară pentru diagnostic și tratament, iar intervenția dietetică va completa actul medical.
Scopul nu este să trăiești permanent cu o listă de alimente „permise și interzise”, ci să construiești progresiv o dietă echilibrată, suficient de variată și adaptată digestiei.
Întrebări frecvente despre dieta în gastrită
Pot să beau cafea dacă am gastrită?
În funcție de toleranță recomand reducerea sau eliminarea temporară a cafelei dacă aceasta accentuează arsurile, greața sau disconfortul. Nu este necesar să excludem permanent și pentru toate persoanele.
Pot mânca fructe când am gastrită?
Da, unele fructe se pot regăsi într-o dietă pentru gastrită, dar alegerea se face personalizat. Fructele foarte acide pot accentua simptomele la unele persoane, mai ales dacă există și reflux.
Trebuie să mănânc doar supe și piureuri?
Nu. O alimentație bazată doar pe alimente pasate nu este neapărat o regulă pentru gastrită. Textura poate fi adaptată periodic în funcție de simptome precum greață, durere sau toleranță digestivă redusă.
Gastrita se vindecă doar cu dietă?
Depinde de cauză. De exemplu, gastrita asociată cu H. pylori necesită tratament medical al infecției.
Când este necesară consultația unui medic dietolog?
Atunci când există un diagnostic medical, simptome persistente, restricții alimentare multiple, scădere ponderală neintenționată sau necesitatea unei intervenții nutriționale adaptate.